Înțelegerea fibromatozei și fibrogliomului: tumori benigne rare
Fibromatoza, cunoscută și sub numele de tumoare desmoidă sau fibrom, este un tip rar de tumoare benignă care se dezvoltă în țesutul conjunctiv al corpului. Poate apărea oriunde în corp, dar se găsește cel mai frecvent în abdomen, pelvis sau brațe și picioare.
Fibromatoza este o tumoare cu creștere lentă care poate provoca o varietate de simptome, în funcție de localizarea sa. În unele cazuri, este posibil să nu provoace deloc simptome. Cu toate acestea, simptomele comune includ:
Durere sau disconfort în zona afectată
O masă sau nodul care poate fi resimțită sub piele
umflare sau distensie abdominală
Dificultate la mișcarea membrului afectat
Fibromatoza este cauzată de o mutație genetică care afectează dezvoltarea țesutului conjunctiv. De obicei, este diagnosticată printr-o combinație de teste imagistice, cum ar fi scanări CT, scanări RMN și scanări PET, împreună cu o biopsie pentru a confirma prezența celulelor canceroase.
Tratamentul pentru fibromatoză depinde de localizarea și dimensiunea tumorii, precum și de simptomele pe care le provoacă. Chirurgia este adesea prima linie de tratament și poate implica îndepărtarea tumorii și a unor țesuturi din jur. În unele cazuri, radioterapia sau chimioterapia pot fi recomandate pentru a micșora tumora înainte de operație.
În timp ce fibromatoza este o tumoare benignă, poate recidiva în unele cazuri. Prin urmare, întâlnirile regulate de urmărire cu un furnizor de asistență medicală sunt importante pentru a monitoriza orice semne de recidivă.
Fibrogliomul este un tip rar de tumoare care este similar cu fibromatoza, dar apare în țesuturile moi, cum ar fi mușchii sau grăsimea. Este, de asemenea, o tumoare benignă și de obicei nu se răspândește în alte părți ale corpului. Tratamentul fibrogliomului este similar cu fibromatoza și poate implica intervenții chirurgicale, radioterapie sau chimioterapie.
În rezumat, fibromatoza și fibrogliomul sunt ambele tipuri rare de tumori benigne care pot apărea în țesutul conjunctiv al corpului. Deși pot provoca o varietate de simptome, acestea cresc de obicei lentă și nu se răspândesc în alte părți ale corpului. Tratamentul implică de obicei o intervenție chirurgicală și poate implica radioterapie sau chimioterapie în unele cazuri. Programările regulate de urmărire cu un furnizor de asistență medicală sunt importante pentru a monitoriza orice semne de recurență.



