Deblocarea puterii zoomagnetismului: un ghid pentru proprietăți magnetice la scară nanometrică

Zoomagnetismul este un termen care a fost inventat de fizicianul John Wheeler în anii 1960 pentru a descrie proprietățile magnetice ale anumitor materiale la scară foarte mică, cum ar fi cele găsite în nanoparticulele magnetice sau în alte structuri la scară nanometrică.

În general, magnetismul este fenomenul în care un material prezintă un câmp magnetic, care este o regiune din jurul materialului în care forța magnetică poate fi detectată. Într-un material cu zoomagnetism, proprietățile magnetice sunt semnificativ diferite de cele ale materialelor la scară mai mare și pot include caracteristici precum:

* Anizotropie magnetică ridicată: proprietățile magnetice ale materialului depind foarte mult de direcția câmpului magnetic, conducând la un grad ridicat de magnetizare.
* Domenii magnetice mici: proprietățile magnetice ale materialului sunt organizate în regiuni sau domenii mici, mai degrabă decât să fie uniforme în tot materialul.
* Efecte cuantice: proprietățile magnetice ale materialului sunt influențate de efecte mecanice cuantice, cum ar fi cuplarea spin-orbită și interacțiunile de schimb.

Zoomagnetismul este un domeniu important de cercetare în fizica materiei condensate, deoarece are potențiale aplicații într-o gamă largă de domenii, inclusiv stocarea datelor, spintronica și calculul cuantic.