Înțelegerea coroziunii endogalvanice: strategii de prevenire și atenuare

Endogalvanismul este un proces în care un material suferă coroziune galvanică din cauza prezenței unui alt metal sau aliaj corodând în contact intim cu acesta. Metalul sau aliajul corosiv acționează ca un catalizator, accelerând coroziunea materialului. Acest lucru poate apărea atunci când două metale diferite sunt în contact unul cu celălalt în prezența unui electrolit, cum ar fi apa sau apa sărată.

Coroziunea endogalvanică este o preocupare semnificativă în diverse industrii, inclusiv în industria aerospațială, auto și construcții, unde materialele sunt adesea expuse la medii dure și trebuie protejate împotriva coroziunii. Poate duce la defectarea prematură a componentelor, echipamentelor și structurilor și poate provoca, de asemenea, pericole de siguranță și pierderi financiare.

De exemplu, aliajele de aluminiu sunt susceptibile la coroziune endogalvanică atunci când intră în contact cu metale mai nobile precum zincul sau magneziul. Prezența acestor metale poate accelera coroziunea aluminiului, ducând la slăbirea sau defectarea structurii. În mod similar, oțelul inoxidabil poate suferi coroziune endogalvanică atunci când este expus la anumite tipuri de aliaje, cum ar fi aliajele pe bază de nichel.

Pentru a preveni coroziunea endogalvanică, proiectanții și inginerii trebuie să aleagă cu atenție materiale care sunt compatibile între ele și să evite să le pună în contact cu corodarea metalelor sau aliajelor. Ei pot utiliza, de asemenea, acoperiri, protecție catodică sau alte metode de protecție împotriva coroziunii pentru a atenua riscul de coroziune.