Înțelegerea execuției sincrone și asincrone

Sincron înseamnă că mai multe sarcini sau procese sunt executate concomitent, dar sunt legate împreună, astfel încât următoarea sarcină nu poate începe până când cea anterioară nu este finalizată. Cu alte cuvinte, sarcinile sunt executate într-o secvență și fiecare sarcină așteaptă ca cea anterioară să se termine înainte de a începe.

De exemplu, dacă aveți două sarcini A și B, iar sarcina A depinde de finalizarea sarcinii B, atunci sarcina A este sincronă cu sarcina B. Aceasta înseamnă că sarcina A nu va începe până la finalizarea sarcinii B și, odată ce sarcina B s-a terminat, sarcina A va începe.

Execuția sincronă poate fi utilă în situațiile în care trebuie să vă asigurați că anumite sarcinile sunt finalizate într-o anumită ordine sau în care trebuie să așteptați ca un eveniment extern să aibă loc înainte de a continua. Cu toate acestea, poate duce, de asemenea, la blocaje și la performanță redusă dacă sarcinile nu sunt optimizate corespunzător. Aceasta înseamnă că fiecare sarcină poate începe imediat ce este gata, indiferent de starea altor sarcini. Execuția asincronă poate fi mai eficientă și mai scalabilă decât execuția sincronă, dar poate fi și mai complex de gestionat și de depanat.