Anachoret: un timp de retragere și de reflecție spirituală pentru monahali

Anachoret (din grecescul „anachoresis”, care înseamnă „retragere” sau „retragere”) este un termen folosit în monahismul creștin pentru a descrie o perioadă de timp în care un călugăr sau călugăriță se retrage din activitățile lor obișnuite și petrece timp în singurătate, rugăciune, și reflecție spirituală.

Scopul anachoretului este de a oferi monahilor o oportunitate de a-și aprofunda viața spirituală, de a căuta îndrumare de la Dumnezeu și de a-și reînnoi angajamentul față de modul lor de viață monahal. În acest timp, ei pot petrece ore lungi în rugăciune, meditație și studiul textelor spirituale și, de asemenea, se pot angaja în acte de penitență și lepădare de sine.

Anachoret este adesea văzut ca un timp de purificare și reînnoire și este considerat un important parte a tradiţiei monahale. De obicei, este observată de mai multe ori pe an și poate dura diferite perioade de timp, în funcție de obiceiurile mănăstirii și de nevoile individuale ale mănăstirii.