Istoria și impactul închiderii în Anglia și Țara Galilor
Închiderea se referă la procesul de îngrădire sau privatizare a terenurilor comune, care anterior era accesibil tuturor membrilor unei comunități pentru diverse utilizări, cum ar fi pășunatul animalelor, colectarea lemnului de foc sau cultivarea culturilor. Acest proces a implicat consolidarea unor mici parcele de teren în altele mai mari, adesea prin intermediul gardurilor sau gardurilor vii, și excluderea altora de la folosirea terenului.
Închiderea a fost o practică răspândită în Anglia și Țara Galilor în secolele XVIII și XIX, ca proprietari de terenuri. au căutat să-și sporească controlul asupra pământului și să-i maximizeze productivitatea. Procesul de închidere a dus adesea la deplasarea micilor fermieri și a muncitorilor din mediul rural, care nu mai puteau accesa pământul pe care îl folosiseră anterior pentru existența lor.
Închiderea a avut, de asemenea, impacturi sociale și economice semnificative asupra comunităților rurale, deoarece concentrarea proprietății pământului în mâinile câtorva proprietari bogați și a contribuit la creșterea centrelor urbane, deoarece oamenii au fost forțați să părăsească mediul rural în căutarea de muncă. din Anglia și Țara Galilor, unde marile proprietăți și garduri vii marchează granițele terenurilor proprietate privată.



