Puterea cuvintelor afelice: înțelegerea cuvintelor de umplere în limbaj

Aphelia este un termen folosit în lingvistică pentru a descrie un tip de cuvânt care nu are niciun sens sau funcție inerent într-o limbă. Cuvintele afelice sunt adesea folosite ca substituenți sau cuvinte de completare și pot fi găsite în multe limbi.
În engleză, exemplele de cuvinte afelice includ „um”, „uh” și „știi”. Aceste cuvinte sunt adesea folosite ca cuvinte de umplere pentru a întrerupe sau a semnala începutul unui gând nou, dar nu au nicio semnificație sau funcție inerentă. Alte limbi pot avea tipuri similare de cuvinte afelice care servesc unor scopuri similare.
Aphelia este un termen care a fost inventat de lingvistul William Labov în anii 1970 și de atunci a fost adoptat pe scară largă în domeniul lingvisticii. Înțelegerea rolului cuvintelor afelice în limbaj poate oferi o perspectivă asupra modului în care funcționează limba și modul în care vorbitorii folosesc limba pentru a comunica.