Înțelegerea ființelor neîncarnate în spiritualitate și filozofie

În contextul spiritualității și al filosofiei, „neîncarnat” se referă la ceva care nu are un corp sau formă fizică. Poate fi folosit pentru a descrie entități, energii sau conștiințe care există dincolo de tărâmul material și nu posedă o prezență fizică.

În multe tradiții spirituale, conceptul de ființe neîncarnate este asociat cu tărâmuri superioare ale existenței, cum ar fi tărâmul spiritual sau tărâmul conștiinței pure. Aceste ființe sunt adesea văzute ca având un nivel de conștiință mai rafinat sau mai ridicat decât oamenii și se poate crede că posedă mai multă înțelepciune, putere sau înțelegere.

Unele exemple de ființe neîncarnate la care se face referire în mod obișnuit în tradițiile spirituale includ:

* Îngerii și arhangheli…* Deva și alte ființe cerești…* Spiritul călăuzește și maeștri înălțați…* Ființa divină sau supremă…* Conștiința colectivă sau mintea universală… În contrast cu ființele încarnate, care sunt ființe care au luat un corp fizic și trăiesc în lumea materială, ființele neîncarnate sunt adesea văzute ca având o natură mai transcendentă sau de altă lume. Se poate crede că ele există dincolo de limitările timpului și spațiului și că posedă abilități și calități care nu sunt disponibile ființelor încarnate.