Deblocarea secretelor amfibolitului: o cheie pentru înțelegerea istoriei Pământului
Amphibola este un tip de rocă sedimentară care se formează atunci când cenușa vulcanică sau alt material piroclastic este îngropată și apoi supusă la presiune și temperatură ridicată. Acest proces poate avea loc printr-o varietate de mecanisme, inclusiv îngroparea sub un strat de sediment, compresia într-o zonă de falie sau metamorfismul în timpul construcției munților.
Termenul „amfibolit” a fost folosit pentru prima dată de geologul britanic R.J.H. Mărar în 1923 și este derivat din cuvintele grecești „amphibolos”, care înseamnă „dublu” și „lithos”, care înseamnă „piatră”. Acest nume reflectă faptul că amfiboliții prezintă adesea o structură distinctă stratificată sau cu benzi, cu straturi alternative de minerale de culoare închisă (cum ar fi hornblenda) și minerale de culoare mai deschisă (cum ar fi plagioclaza).
Amfibolitul este un tip de rocă comun în multe părți ale lumea, inclusiv Anzi, Himalaya și Munții Apalachi. Se găsește adesea în asociere cu alte roci metamorfice, cum ar fi ardezia, gneisul și șistul și poate fi folosit ca un indicator cheie al metamorfismului la presiune înaltă și la temperatură înaltă.
În general, amfibolitul este un tip important de rocă care oferă valori perspective asupra istoriei geologice a planetei noastre, inclusiv informații despre procesele tectonice, construirea munților și evoluția continentelor în timp.



