Descoperiți istoria și semnificația Kasbah-urilor din Africa de Nord și Orientul Mijlociu

Kasbah (scris și qasbah sau ksar) este un termen folosit pentru a descrie un tip de sat sau așezare fortificată care este comună în Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Cuvântul „kasbah” provine din limba arabă și se referă la un grup de case sau clădiri care sunt grupate împreună pentru protecție și sprijin reciproc.

Kasbah-urile erau adesea construite pe teren înalt sau în locații strategice, cum ar fi lângă o sursă de apă sau la răscruce de drumuri comerciale. Ele au fost concepute pentru a oferi adăpost și securitate oamenilor care locuiau în interiorul zidurilor lor și erau în mod obișnuit înconjurate de un zid sau un meterez din piatră, cărămidă de noroi sau chirpici.

În interiorul unei kasbah, s-ar putea să găsiți o varietate de clădiri, inclusiv case, moschei, brutării și alte magazine. Dispunerea unei kasbah poate varia în funcție de locație și dimensiunea așezării, dar acestea au adesea o curte centrală sau o piață unde oamenii se pot aduna și socializa.

Kasbah-urile au o istorie lungă în Africa de Nord și Orientul Mijlociu, datând din cel puțin secolul al XII-lea. Au fost o parte importantă a arhitecturii tradiționale a multor regiuni, inclusiv Maroc, Algeria, Tunisia și Libia. Astăzi, multe kasbah-uri sunt încă locuite și reprezintă o parte importantă a moștenirii culturale a acestor țări.