Dezvăluirea ossianismului: o călătorie prin istoria romanticizată

Ossianismul este un termen care a fost inventat de poetul scoțian James Macpherson în secolul al XVIII-lea pentru a descrie un presupus poem epic celtic antic atribuit legendarului bard Ossian. S-a spus că poeziile au fost compuse de Ossian, un harpist orb care a trăit în Highlands scoțiani și au fost transmise oral de-a lungul generațiilor înainte de a fi scrise de Macpherson.
Termenul „ossianism” a fost folosit de atunci pentru a descrie o viziune romantizată asupra trecut, în special lumea antică celtică, care se caracterizează printr-un accent pe emoțional și personal, mai degrabă decât pe istoric sau pe fapt. Este adesea asociat cu o nostalgie pentru o epocă de aur pierdută și cu o dorință pentru un mod de viață mai simplu și mai autentic.
În literatură, ossianismul a fost folosit pentru a descrie lucrări care reflectă această viziune romantizată asupra trecutului, cum ar fi propriile poeme ale lui Macpherson, care au fost puternic influențate de folclorul scoțian și de tradiția orală a povestirii. Termenul a fost aplicat și altor mișcări literare și artistice care împărtășesc teme și motive similare, cum ar fi mișcarea prerafaelită din Anglia victoriană.
În general, ossianismul este un termen care evocă un sentiment de nostalgie pentru o vârstă pierdută și un dor pentru un mod de viață mai simplu, mai autentic și continuă să fie folosit în literatură și artă pentru a evoca această viziune romantică a trecutului.