Înțelegerea anatomiei supracondiliene și a leziunilor

Supracondilar se referă la o locație sau o structură care este situată deasupra (sau superioară) condilului, care este capătul rotunjit al unui os unde se întâlnește cu alt os pentru a forma o articulație. În contextul anatomiei, termenul supracondilar este adesea folosit pentru a descrie structuri sau repere care sunt situate în apropierea vârfului humerusului (osul brațului superior), cum ar fi fosa supracondiliană (o depresiune sau adâncitură pe suprafața superioară a humerusului) sau linia supracondiliană (o creastă sau șanț care trece de-a lungul suprafeței superioare a humerusului).

În contexte medicale, termenul supracondilian poate fi folosit pentru a descrie leziuni sau afecțiuni care afectează zona de deasupra condilului, cum ar fi o fractură supracondiliană (o ruptură în osul humerusului deasupra condilului) sau o entorsă supracondiliană (o întindere sau ruptură a ligamentelor sau tendoanelor în apropierea vârfului humerusului).