Înțelegerea suprasuspiciunii: cauze, simptome și cum să o gestionați
Suprasuspiciunea, cunoscută și sub numele de hipervigilență sau suspiciune excesivă, este un fenomen psihologic în care o persoană devine excesiv de sensibilă la potențiale amenințări sau pericole, chiar și atunci când acestea nu sunt prezente. Acest lucru poate duce la un sentiment exagerat și persistent de neîncredere și paranoia, determinând persoana să interpreteze evenimentele neutre sau benigne ca amenințătoare sau dăunătoare. anumite afecțiuni medicale, cum ar fi hipertiroidismul sau tulburarea delirală. Poate fi, de asemenea, un simptom al altor afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi tulburarea de personalitate paranoidă sau tulburarea de stres post-traumatic (PTSD).
Unele semne și simptome comune ale suprasuspiciunii includ:
1. Hipervigilență: în permanență în căutarea potențialelor amenințări sau pericole, chiar și în situații benigne.
2. Sentiment exagerat de neîncredere: a crede că alții sunt gata să-i facă rău sau să-i înșele, chiar și atunci când nu există dovezi care să susțină acest lucru.
3. Interpretarea evenimentelor neutre ca amenințătoare: Vederea intențiilor negative în acțiuni sau evenimente inofensive.
4. Suspiciune persistentă: dificultate în a renunța la suspiciuni, chiar și atunci când nu există dovezi care să le susțină.
5. Centrarea pe sine: concentrarea excesivă pe propriile nevoi și temeri, ignorând în același timp nevoile și perspectivele celorlalți.
6. Comportamente de evitare: evitarea anumitor situații sau persoane pentru că sunt percepute ca amenințătoare.
7. Gânduri intruzive: gânduri persistente și tulburătoare despre potențiale pericole sau amenințări.
8. Anxietate și stres: senzație constantă de neliniște, anxietate sau stres.
Este important de reținut că suspiciunea excesivă poate fi un ciclu de auto-întărire, deoarece cu cât o persoană îi suspectează mai mult pe ceilalți sau percepe amenințări, cu atât devine mai convins de propriile suspiciuni și cu atât se retrag mai mult din interacțiunile și relațiile sociale. Acest lucru poate duce la izolare socială, anxietate și depresie.
Dacă recunoașteți unele dintre aceste semne și simptome în dvs. sau în cineva cunoscut, poate fi util să solicitați ajutor profesional de la un profesionist în sănătate mintală, cum ar fi un psiholog sau un terapeut, care poate oferi îndrumări cu privire la modul de gestionare a suspiciunii excesive și de îmbunătățire a bunăstării generale.
Apreciez
Nu apreciez
Raportați o eroare de conținut
Share
