Înțelegerea whiggismului: o ideologie politică istorică

Whigismul este o ideologie politică care a apărut în secolul al XVII-lea în Anglia. Inițial a fost un grup de politicieni care i-au susținut pe regele William al III-lea și pe regina Maria a II-a, care erau olandezi prin naștere și urcaseră pe tron după Glorioasa Revoluție din 1688. Numele „Whig” este derivat din termenul „Hog”, care a fost folosit ca un termen derogatoriu pentru susținătorii lui William și Mary. De-a lungul timpului, whiggismul a evoluat într-o ideologie politică care a subliniat libertatea individuală, guvernarea constituțională și statul de drept. Whigs credeau în importanța drepturilor de proprietate, protecția întreprinderilor private și limitarea puterii guvernamentale. Ei au susținut, de asemenea, toleranța religioasă și abolirea sclaviei.
Whiggery a devenit o forță dominantă în politica britanică în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, cu figuri proeminente precum Robert Walpole, William Pitt cel Bătrân și Benjamin Disraeli conducând partidul. Whigs s-au opus conservatorilor, care pledează pentru o abordare mai conservatoare a guvernării.
În Statele Unite, termenul „Whig” a fost folosit pentru a descrie un partid politic care a apărut la începutul secolului al XIX-lea. Partidul Whig American a fost format în opoziție cu Partidul Democrat-Republican și cu liderul acestuia, președintele Andrew Jackson. Whigs au susținut dezvoltarea națională, tarifele și un guvern federal puternic, dar în cele din urmă nu au reușit în eforturile lor de a câștiga putere.
Astăzi, termenul „Whiggerie” este încă folosit pentru a descrie ideologiile politice care subliniază libertatea individuală, guvernarea constituțională și regula legii. Cu toate acestea, este important de reținut că utilizarea în zilele noastre a termenului nu reflectă neapărat contextul istoric specific sau politicile partidului Whig original.