Injecție intramusculară (IM): utilizări, proceduri și efecte secundare

Injecția intramusculară (IM) este o metodă de administrare a medicamentelor sau a altor substanțe direct într-un mușchi. Aceasta implică injectarea substanței în țesutul muscular, unde poate fi absorbită în sânge și distribuită în tot organismul.

Injecțiile intramusculare sunt utilizate în mod obișnuit pentru o varietate de scopuri, inclusiv:

1. Administrarea vaccinurilor: Multe vaccinuri sunt administrate prin injecție IM pentru a se asigura că organismul are un răspuns imunitar adecvat la vaccin.
2. Furnizarea de medicamente: injecțiile IM pot fi folosite pentru a administra medicamente care nu pot fi luate pe cale orală, cum ar fi antibiotice sau analgezice.
3. Testare de diagnostic: injecțiile IM pot fi folosite pentru a colecta probe de sânge pentru teste de diagnostic, cum ar fi culturi de sânge sau măsurători de glucoză din sânge.
4. Gestionarea reacțiilor alergice: injecțiile intramusculare cu epinefrină (adrenalină) pot fi utilizate pentru a trata reacțiile alergice severe, cum ar fi anafilaxia.
5. Furnizarea de lichide și nutrienți: injecțiile IM pot fi utilizate pentru a furniza lichide și nutrienți pacienților care nu pot mânca sau bea, cum ar fi cei cu boli sau răni severe.

Injecțiile intramusculare sunt de obicei administrate în mușchiul brațului, coapsei sau fese. Injecția este de obicei bine tolerată, iar acul este suficient de mic încât să nu provoace dureri semnificative. Cu toate acestea, unii oameni pot experimenta un ușor disconfort sau vânătăi la locul injectării.