Puterea anadiplozei în retorică

Anadiploza este un dispozitiv retoric în care scriitorul sau vorbitorul repetă ultimul cuvânt sau frază dintr-o propoziție sau clauză la începutul următoarei propoziții. Această tehnică creează un sentiment de continuitate și coeziune între propoziții și poate, de asemenea, să sublinieze importanța cuvântului sau a frazei repetate.
De exemplu: „Vom lupta pe plaje, ne vom lupta pe terenul de aterizare, ne vom lupta în câmpuri și pe străzi”. (Winston Churchill)
În acest exemplu, cuvântul „noi” se repetă la începutul fiecărei propoziții, creând un sentiment de unitate și determinare.
Anadiploza poate fi folosită și pentru a crea un sentiment de ironie sau contrast, prin repetarea unui cuvânt sau a unei fraze. care are un înțeles sau o conotație diferită în propoziția următoare. De exemplu: „Am venit, am văzut, am cucerit”. (Alexandru cel Mare)
În acest exemplu, cuvântul „a venit” se repetă la începutul fiecărei propoziții, dar cu un înțeles diferit de fiecare dată, creând un sentiment de ironie și contrast între cele trei propoziții.