Semnificația Labarumului în istoria romană și creștinism

Labarum (din latină „labarum”) a fost un standard militar folosit de Imperiul Roman, în special în timpul domniei lui Constantin I. Era un steag dreptunghiular lung, vertical, cu simbolul Chi-Rho (o combinație a literelor grecești chi și rho). ) pe ea, care reprezenta Christograma, simbol al creștinismului. Labarumul a fost purtat în fruntea armatei și a fost considerat un simbol puternic al autorității imperiale și al identității religioase.

Utilizarea labarumului ca standard militar poate fi urmărită până la Bătălia de la Podul Milvian din 312 d.Hr., unde se află Constantin I. se spune că a avut o viziune a unei cruci înainte de bătălie, ceea ce l-a determinat să se convertească la creștinism și să adopte simbolul Chi-Rho ca standard. Labarumul a devenit un simbol important al puterii imperiale creștine și a fost folosit de către împărații romani care au fost creștini. Imperiu (Imperiul Bizantin) până la căderea sa în secolul al XV-lea. Astăzi, labarum este încă folosit ca simbol al creștinismului și este prezentat în multe contexte religioase, inclusiv pe steme și în arta religioasă.