Înțelegerea Dharmakaya: Corpul realității supreme în budism

Dharmakaya (sanscrită: धर्मकाय, Wylie: lhag mthong) este un termen folosit în budism pentru a se referi la natura supremă a realității. Este adesea tradus ca „corp de realitate” sau „corp de realitate”.

În budismul Mahayana, dharmakaya este considerat unul dintre cele trei corpuri ale lui Buddha, împreună cu nirmanakaya (corpul de manifestare) și sambhogakaya (corpul de bucurie). Aceste trei corpuri sunt văzute ca aspecte diferite ale stării de iluminare a lui Buddha și reprezintă diferitele moduri în care Buddha le apare ființelor simțitoare pentru a le învăța și a le ghida pe calea către iluminare.

Dharmakaya este considerată realitatea supremă care stă la baza tuturor fenomenelor și este văzută ca adevărata natură a tuturor lucrurilor. Este dincolo de toate conceptele și dualitatea și este considerată sursa întregii înțelepciuni și înțelegeri. În acest sens, dharmakaya este adesea menționată ca „adevărul suprem” sau „realitatea absolută”.

În budismul Vajrayana, dharmakaya este, de asemenea, asociat cu conceptul de „viditate” (shunyata), care este ideea că toate fenomenele sunt lipsiți de existență inerentă și sunt dependenți de alți factori pentru existența lor. Această înțelegere este văzută ca un aspect cheie al căii către iluminare, deoarece le permite practicanților să vadă prin iluzia existenței inerente și să înțeleagă adevărata natură a realității.

În general, dharmakaya este un concept central în budismul Mahayana și Vajrayana și este văzută ca un aspect fundamental al învățăturilor lui Buddha despre natura realității și calea către iluminare.