Ce este anularea în drept?
Anularea este o doctrină legală care susține că o instanță nu are puterea sau jurisdicția de a audia și a decide un anumit caz sau controversă. Cu alte cuvinte, instanța „anulează” sau invalidează cauza în fața sa, încheind efectiv procedura.
Există mai multe motive pentru care o instanță și-ar putea exercita puterea de anulare, inclusiv:
1. Lipsa competenței în materie: În cazul în care instanța nu are autoritatea de a judeca cauzele care implică tipul specific de dispută în cauză în cauză, aceasta poate anula cauza. De exemplu, o instanță pentru cereri cu valoare redusă poate să nu aibă competența de a judeca un caz care implică o sumă mare de daune.
2. Lipsa competenței personale: În cazul în care instanța nu are autoritatea de a-și exercita competența asupra uneia sau mai multor părți din cauză, aceasta poate anula cauza. De exemplu, dacă pârâtul nu locuiește în statul în care a fost intentată procesul, instanța poate să nu aibă competență personală asupra acelei părți.
3. Neprezentarea unei pretenții: În cazul în care plângerea reclamantului nu pretinde suficiente fapte pentru a susține o cerere legală valabilă, instanța poate anula cauza. Acest lucru este adesea denumit „eșecul de a declara o cauză a acțiunii.”
4. Lipsa calității: În cazul în care reclamantul nu are dreptul sau interesul legal de a introduce acțiunea, instanța poate anula cauza. De exemplu, dacă reclamantul nu are o vătămare directă și concretă care să fie urmărită de acțiunile pârâtului, instanța poate să nu aibă competență asupra cauzei.
5. Hotărârea prealabilă: În cazul în care în cauză există o hotărâre prealabilă, fie de aceeași instanță, fie de altă instanță, care interzice repararea solicitată în cauza de față, instanța poate anula cauza. Acest lucru este cunoscut sub denumirea de „oprire garanție” sau „excludere a problemelor”.
6. Termenul de prescripție: În cazul în care reclamantul a intentat acțiunea după expirarea termenului de prescripție, instanța poate anula cauza. Termenul de prescripție stabilește un termen limită pentru cât timp are reclamantul pentru a introduce o cerere în justiție.
7. Alte doctrine legale: există câteva alte doctrine legale care pot determina o instanță să își exercite puterea de anulare, cum ar fi „laches” (întârziere nerezonabilă în introducerea procesului), „consentiment” (acceptarea sau tolerarea presupusei fapte ilice) sau „stoppel” (un principiu legal care împiedică o parte să nege sau să afirme ceva care este contrar acțiunilor sau declarațiilor sale anterioare).
Este important de reținut că anularea nu este același lucru cu concedierea. Clasificarea este atunci când instanța încheie cauza fără prejudiciu, în sensul că reclamantul poate reintroduce cauza. Anularea, în schimb, este o încetare definitivă și absolută a cauzei cu prejudiciu, în sensul că reclamantul nu poate reintroduce cauza.
Apreciez
Nu apreciez
Raportați o eroare de conținut
Share
