Înțelegerea anacuziei: un ghid pentru identificarea și depășirea tiparelor de gândire negative
Anacuzia este un termen folosit în contexte medicale și psihologice pentru a descrie un tip de distorsiune cognitivă sau părtinire. Se referă la tendința de a se concentra asupra aspectelor negative ale unei situații, ignorându-le pe cele pozitive. Acest lucru poate duce la o viziune prea pesimistă asupra realității și poate contribui la sentimente de anxietate, depresie și alte probleme de sănătate mintală.
Termenul „anacuzie” provine din cuvintele grecești „ana”, care înseamnă „în sus” sau „împotrivă”. și „kusis”, adică „îndoire” sau „răsucire”. Împreună, ele transmit ideea de a îndoi sau răsuci percepțiile cuiva spre gânduri negative.
Anacuzia se poate manifesta într-o varietate de moduri, cum ar fi:
1. Atenție selectivă: concentrarea numai asupra aspectelor negative ale unei situații, ignorând în același timp pe cele pozitive.
2. Filtrarea negativă: interpretarea evenimentelor neutre sau pozitive ca negative.
3. Prejudecăți de neconfirmare: așteptarea și interpretarea rezultatelor negative, ignorându-le pe cele pozitive.
4. Distorsiuni cognitive pesimiste: a crede că se vor întâmpla lucruri rele și că cineva este neputincios să le prevină.
5. Catastrofizarea: exagerarea severității unei situații sau a unui rezultat.
6. Raționamentul emoțional: Presupunând că emoțiile negative sunt o reflectare a realității, mai degrabă decât o experiență subiectivă.
7. Gândirea alb-negru: vederea situațiilor în termeni absoluti, fără nuanțe de gri.
8. Suprageneralizare: tragerea unor concluzii ample bazate pe un singur eveniment sau experiență negativă.
9. Filtru mental: concentrarea numai asupra aspectelor negative ale unei situații, ignorând în același timp pe cele pozitive.
10. Descalificarea pozitivului: ignorarea experiențelor sau realizărilor pozitive ca fiind nesemnificative sau irelevante.
Este important de reținut că anacuzia nu este un diagnostic oficial în Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale (DSM-5), dar poate fi un simptom al diferitelor stări de sănătate mintală. afecțiuni, cum ar fi depresia, tulburările de anxietate și tulburarea de stres posttraumatic (PTSD). Tratamentul pentru anacuzie implică de obicei terapia cognitiv-comportamentală (CBT) și alte forme de terapie prin vorbire care îi ajută pe indivizi să identifice și să provoace modele de gândire negative și să le înlocuiască cu altele mai echilibrate și realiste.
Apreciez
Nu apreciez
Raportați o eroare de conținut
Share
