Înțelegerea sistemului de coordonate carteziene

În matematică și fizică, un sistem de coordonate carteziene este un set de trei drepte perpendiculare (axe) folosite pentru a reprezenta punctele din spațiu. Coordonatele sunt numite după René Descartes, care a introdus conceptul în secolul al XVII-lea.

Cele trei axe sunt:

* Axa x (uneori numită abscisă), care merge orizontal de la stânga la dreapta.
* Axa y ( numită uneori ordonată), care se desfășoară vertical în sus și în jos.
* Axa z (uneori numită altitudine), care merge perpendicular pe ambele axele x și y și este verticală în spațiul tridimensional.

Fiecare punct din spațiu poate fi reprezentat printr-un set de coordonate, care sunt distanțele de la punct la fiecare dintre axe. De exemplu, un punct cu coordonatele (3, 4, 5) este situat la 3 unități distanță de axa x, 4 unități distanță de axa y și la 5 unități distanță de axa z.

Sistemul de coordonate carteziene este larg folosit în matematică, fizică, inginerie și alte domenii pentru a reprezenta puncte, grafice și alte obiecte geometrice. Este deosebit de util pentru rezolvarea problemelor care implică mișcare, forțe și alte cantități care pot fi descrise folosind trei dimensiuni.