Înțelegerea neoscolasticii: o mișcare filozofică și teologică
Neo-scolastica este o mișcare filozofică și teologică care a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea și a continuat până la mijlocul secolului al XX-lea. S-a caracterizat printr-un interes reînnoit pentru lucrările lui Toma d’Aquino și pentru metoda scolastică, care subliniază utilizarea rațiunii și a argumentării pentru a înțelege și apăra doctrina catolică.
Termenul „neoscolastic” este folosit pentru a distinge această mișcare de scolastica originală din Evul Mediu, recunoscând totodată datoria față de acea tradiție. Gânditorii neo-scolastici au căutat să aplice cunoștințele filosofiei și teologiei moderne doctrinelor tradiționale ale Bisericii, concomitent cu provocările modernității și ale revoluției științifice.
Unele trăsături cheie ale neoscolasticii includ:
1. Un accent pe utilizarea rațiunii și a argumentării în ancheta teologică, mai degrabă decât pe baza pur și simplu pe autoritate sau tradiție.
2. Un accent pe importanța metafizicii și a studiului ființei, precum și a naturii lui Dumnezeu și a lumii.
3. Un angajament față de ideea că credința și rațiunea sunt mai degrabă complementare decât opuse și că ele pot fi reunite într-o sinteză armonioasă.
4. O disponibilitate de a se angaja cu ideile filozofice și științifice moderne, evaluând în același timp critic compatibilitatea lor cu doctrina catolică.
5. Un accent pe importanța sacramentelor și a rolului harului în mântuirea umană.
Unii gânditori neo-scolastici de seamă includ:
1. Toma d'Aquino (d. 1274), ale cărui lucrări au fost redescoperite şi au devenit o influenţă majoră asupra mişcării.
2. Joseph Kleutgen (1801-1883), care a scris pe larg despre relația dintre credință și rațiune.
3. Matthias Joseph Scheeben (1831-1888), care a dezvoltat o abordare neo-scolastică a doctrinei Bisericii.
4. Johann Baptist Franzelin (1806-1876), care a fost un proeminent apărător al învățăturilor Bisericii despre Imaculata Zămislire și Adormirea Mariei.
5. Edward Schillebeeckx (1902-2009), care a scris pe larg despre relația dintre credință și cultura modernă.



