Înțelegerea auto-judecării: efecte pozitive și negative asupra sănătății mintale
Auto-judecarea este procesul de evaluare a sinelui, a propriilor abilități sau a propriului comportament. Ea implică formularea de judecăți despre sine și despre propria performanță, adesea în comparație cu alții sau cu un anumit standard sau așteptare. Auto-judecarea poate fi atât pozitivă, cât și negativă, în funcție de context și de perspectiva individului.
De exemplu, o persoană s-ar putea angaja în auto-judecare atunci când reflectă asupra propriilor puncte forte și slabe sau când își evaluează propria muncă sau realizările. Auto-judecarea poate implica, de asemenea, formularea de presupuneri despre sine, cum ar fi presupunerea că nu ești suficient de bun sau că nu vei atinge niciodată un anumit scop.
Auto-judecarea poate avea atât efecte pozitive, cât și negative asupra sănătății mintale. Pe de o parte, auto-judecarea poate motiva indivizii să-și îmbunătățească performanța. De asemenea, poate ajuta indivizii să dezvolte simțul responsabilității personale și al responsabilității. Pe de altă parte, auto-judecarea excesivă poate duce la un discurs negativ de sine, o stimă de sine scăzută și depresie. De asemenea, poate crea așteptări nerealiste și poate duce la perfecționism.
Iată câteva exemple de auto-judecare:
1. Se critică pentru că a greșit sau nu a îndeplinit așteptările.
2. Comparându-se nefavorabil cu ceilalți.
3. Presupunând că nu este suficient de bun sau că nu va atinge niciodată un anumit scop.
4. A se bate din cauza deficiențelor sau eșecurilor percepute.
5. Angajarea în discuții negative de sine sau în autocritică.
6. Să aștepți perfecțiunea de la sine și să devii excesiv de critic atunci când se fac greșeli.
7. Să ne concentrăm asupra greșelilor sau eșecurilor din trecut, în loc să ne concentrăm asupra prezentului și viitorului.
8. A fi excesiv de autocritic și a disprețui propriile realizări și puncte forte.
9. Presupunând că cineva nu este demn de iubire sau acceptare.
10. Angajarea în comportamente autodistructive ca rezultat al auto-judecății negative, cum ar fi abuzul de substanțe sau autovătămarea.



